Categories
article مقاله

Sunt un maniac?

William Hogarth

Sincer, cred că am toate simptomele menţionate în acest articol: http://en.wikipedia.org/wiki/Mania . Deci, pot fi considerat drept „maniac”. Dar partea bună este că, după părerea mea, toate aceste caracteristici sunt pozitive…

Mania a fost mereu considerată a fi opusul depresiei. Ea este de obicei o stare de bine, energie şi optimism.  Aceste senzaţii pot fi atât de intense, încât persoana poate pierde contactul cu realitatea. Când aceasta se întâmplă, individul crede lucruri ciudate despre personalitatea lui şi, adeseori, poate reacţiona în moduri penibile, sau chiar periculoase.

Cred că am redat cel mai bine partea „… pierde contactul cu realitatea” în Iconophobic, după cum am şi spus:

„Nu ştiu dacă iconophobia este chiar o problemă psihologică, dar mi-a plăcut ideea de alienare morbidă faţă de imagini, reprezentări şi realitate, în general.”

Revista virtuală „Sea of Tranquility” a susţinut faptul că albumul Iconophobic ar conţine „viziuni claustrofobe” sau că „impresia este cea de gol dureros”, luând forma unei „mărturisiri tulburătoare despre viaţa mea din oraşul natal, Teheran”.

În mod normal, nu ştiu dacă aceasta este o stare ce prevalează în rândul muzicienilor sau nu…Dar mă gândesc că pentru a crea o asemenea artă abstractă cum este muzica, a trebuit să pun în echilibru acele calităţi bizare, cu cantităţi neobişnuite de „stare de bine, energie şi optimism”.

În realitate, pentru mine, toate acestea sunt moduri de a supravieţui şi de a continua să respir în sfera percepută cu ochii drept Lumea Oamenilor – ciudată, întunecată şi luminoasă, în acelaşi timp.

Iconophobic (2010)

„Iconophobic” este lumea mea şi o iubesc, oricât de periculoasă ar fi, după cele menţionate de publicaţia online DPRP: „Trebuie să păşiţi cu grijă dacă intraţi în lumea iconophobică a lui Salim Ghazi Saeedi. Aţi fost avertizaţi.”

Categories
article مقاله

Muzica este în sânge! O poveste adevărată

Salim Ghazi Saeedi

Un muzician “progresiv” nu cunoaşte limite. Moştenirea strămoşilor lui Salim Ghazi Saeedi curge prin venele sale.

 

Teheran, Iran – Salim a crescut în Iran, o ţară foarte mândră de arta sa antică. Cu toate acestea, încă din frageda-i copilărie, Salim abia a urmat câteva cursuri de muzică tradiţională iraniană. Un lucru interesant: acum, după cinci ani de când compune muzică şi patru albume lansate în special în genul rock progresiv, Salim află constant noţiuni despre temele privind Orientul Mijlociu şi foloseşte influenţe persane.

Misterul oriental din temele muzicii estice, cu elemente de dans tradiţional, în combinaţie cu energia brută a rock-ului occidental, ar putea duce la un rezultat senzaţional. Spre uimirea lui Salim însuşi, acesta menţionează: “Gustul meu în materie de muzică a fost mereu orientat spre jazz, blues şi rock modern. Niciodată nu am studiat muzica orientală, nici nu am ascultat un astfel de album din proprie iniţiativă! De altfel, dacă există vreo influenţă estică perceptibilă în muzica mea, aceasta s-a întâmplat cu totul involuntar.”

În acest sens, se poate concluziona că, în calitate de muzician, indiferent de genul pe care îl preferi sau genul pe care obişnuieşti să-l asculţi, uneori nu poţi să-ţi neglijezi originile, care au rămas în sângele tău timp de secole! Următoarele reacţii privind ultima lansare a lui Salim, “Iconophobic”, ar putea sta drept mărturii ale originii sale orientale, în vreme ce gustul său muzical înclină spre tradiţia occidentală.

  • “Combină muzica clasică, rock-ul, jazz-ul şi muzica persană pentru a crea un amestec de durere, dor şi furie.” –Stave Magazine, Christy Claxton, Aug 2010 [legătură]
  • “Părţi egale de fusion, muzică clasică, heavy metal şi muzică persană.” -Spiritual Prog, Oct 2010 [legătură]
  • “Se poate auzi sound-ul oriental inconfundabil, inclus în majoritatea cântecelor sale.” –ProgNaut webzine, Lee Henderson, Oct 2010 [legătură]
  • “Putem aprecia talentul de compozitor al lui Salim şi imaginaţia lui fantastică de a crea imagini şi sunete pentru a combina stiluri, localizate la mijlocul distanţei dintre îndepărtatul Orient şi Occident.”(În italiană) –Arlequins webzine, Jessica Attene, Oct 2010 [legătură]
  • “Este clară existenţa unor sunete specifice Orientului Mijlociu…” –Music Street Journal, Issue 85, Gary Hill, Dec 2010 [legătură]
  • “Cu trupa lui formată dintr-un singur om, artistul a deviat şi spre zone precum fusion/jazz-rock şi muzică orientală.” (În germană) –Babyblaue Prog, Siggy Zielinskim, Oct 2010 [legătură]
  • “Modele folclorice iraniene combinate cu muzică rock occidentală” (În germană) –Progressive Newsletter #70, Volkmar Mantei, Nov 2010 [legătură]
Categories
press release

Iconophobic: satiră, fobii bizare şi dragoste embrionară

Teheran, Iran – Desigur, muzica rock nu provine din Iran, dar farmecul acestui gen i-a pătruns adânc în inimă lui Salim Ghazi Saeedi, în oraşul său natal. Trăind într-o ţară în care cultura şi tradiţiile predomină, Salim şi-a lansat al patrulea album, „Iconophobic”.Un album sub forma unei „mărturisiri tulburătoare a lui Salim despre viaţa din oraşul său natal, Teheran” sau „un flux de poveşti conştientizate, fără cuvinte”.

„Iconophobic” este un album conceptual instrumental pe tema „frica de lumea imaginilor”, interpretat şi compus pentru chitară electrică, bas şi sintetizator de către Salim.  Sunt incluse diferite elemente de muzica clasică, electronică şi rock progresiv pentru a comunica sentimentele extreme ale artistului. Satira, fobiile bizare, bucuria extatică şi dragostea embrionară sunt teme ale acestui vis…

Salim spune că „Pictorial rock (rock pictural) este un termen pe care îl folosesc pentru muzica mea, care în general este bazată pe o serie de imagini mintale, un coşmar sau poate vise dintr-un somn liniştit…” De asemenea, albumul este însoţit de elemente vizuale. „Totuşi, ca ascultători, trebuie să aşteptaţi ca imaginile să se materializeze în mintea voastră”, adaugă Salim.

Albumul poate fi achiziţionat de pe http://www.salimworld.com/inter/ro/

În prezent, Salim se pregăteşte pentru o interpretare a acestui album cu o trupă de dimensiuni medii.

Listă de melodii
1. Composer’s Laughter
2. A Satire on Hell
3. And My Heart Aches Like 100 Aching Hearts
4. Asiyeh
5. The Songful Song of Songbirds
6. Transcend Ecstasy with Ecstasy
7. Don’t You See the Cheerful Rainbow
8. Music is Haram
9. Dance in Solitude
10. Eternal Melancholy Of Loving Women
11. Give my Childhood Back
12. Breast-Milk
13. I am Beautiful, Are You Beautiful?