Latest blog posts

(English) The Jester Reviving… Music Moves in Mysterious Ways

Din păcate acest articol este disponibil doar în فارسی, Español și English.

Published: November 18, 2011 | Comments: 0

Human Encounter: Povestea necenzurată a întâlnirii unui muzician iranian cu tine!

Human Encounter (2011)Iran, Teheran – Salim Ghazi Saeedi, muzicianul iranian de art rock, şi-a lansat al cincilea album, „Human Encounter ( „Întâlnire cu oameni”). Acesta este un album conceptual, având la bază experienţe din viaţa reală a artistului. Majoritatea cântecelor sunt dedicate unor evenimente din viaţa acestuia sau oamenilor pe care îi adoră. Aici puteţi citi întreaga poveste:

De când am venit pe Pământ în 1981, involuntar am intrat în contact cu rasa umană. Cu excepţia câtorva întâlniri luminoase, restul mi s-a părut întunecat şi urât. „Human encounter” (Întâlnire cu oameni) este jurnalul meu despre aceste întâlniri. Acest album este împărţit în două categorii:

„Partea întunecată” reflectă experienţele negative. Am observat că oamenii au tendinţa de a da tuturor lucrurilor un nume pentru ca mai apoi să-l înţeleagă greşit. Aşa că nu îmi pasă ce vor să spună printr-un cuvânt ca „rău”, dar fără îndoială oamenii înşişi sunt sursa principală de teroare, durere şi distrugere pe Pământ.

„Partea luminoasă” reflectă plăcerile pe care le-am trăit pe această planetă. Consider că nicio plăcere lumească nu există fără implicarea omului, iar cântecele corespunzătoare acestei părţi sunt dedicate unor oameni. Desigur, la prima vedere, Pământul pare atrăgător, dar acestea sunt doar trăsături temporare. Singurul lucru nemuritor este ceea ce omul creează.

Acum că părăsesc această planetă, îmi vor lipsi doar câţiva oameni, cei pe care i-am numit în „partea luminoasă”… Fie ca ceilalţi să se descompună în abisul timpului.

„Întâlnire cu oameni” este disponibil şi în format mp3, respectiv pe CD, la www.salimworld.com . De asemenea, puteţi viziona trailerul albumului la http://youtu.be/ic7wo-lu9Mo

Track Listing:
1. Human Encounter Prologue
DARK SIDE
2. Lustful Feast of Flesh
3. You Many One Devils (dedicated to rulers of past, present and future)
4. Lonesomeness
5. Sadistic Teacher (dedicated to my 4th grade teacher)
6. City Bombardment (dedicated to 1980 Iran-Iraq war bombs)
BRIGHT SIDE
7. For Eugene, Distilling the Delicacy (dedicated to Eugene de Blaas 1843-1931)
8. For Ali, Who Does Live Many Births Mercifully
9. For Kurt, The King Without Crown (dedicated to Kurt Cobain 1967-1994)
10. For Thelonious, and His 88 Holy Names (dedicated to Thelonious Monk 1917-1982)
11. For Jeremy, Embodying the Mastermind (dedicated to Jeremy Brett 1933-1995)
12. Unknown Red-Skirt Girl, Who Vanished Before My Eyes in 1995

Published: October 19, 2011 | Comments: 0

(English) In Between Doing and Undoing

Din păcate acest articol este disponibil doar în English.

Published: August 27, 2011 | Comments: 0

Come As You Are!

English: Welcome to my daydream: “Avant-garde ancient art-rock from Iran”
Russian: Добро пожаловать в мой сон наяву: “Авангардный исторический арт-рок из Ирана”
German: Willkommen zu meinem Tagtraum: “Avant-garde historischer Art-Rock aus dem Iran”
Romanian: Bine aţi venit în visul meu: “Art-rock antic de avangardă din Iran”
Italian: Benvenuti nel mio sogno ad occhi aperti: “Antico art rock d’avanguardia dall’Iran”
Danish: Velkommen til min dagdrøm: “Forhistorisk avantgarde kunstrock fra Iran”
Bulgarian: Добре дошли в моя блян: “Авангарден древен арт-рок от Иран”
Dutch: Welkom bij mijn dagdroom: “Avant-garde ancient art-rock uit Iran”
Swedish: Välkommen till min dagdröm: “Avantgardistisk forntida artrock från Iran”
Polish: Witam w moim śnie na jawie: “awangardowy starożytny art-rock z Iranu”
Norwegian: Velkommen til min dagdrøm: “Avantgarde eldgammel art-rock fra Iran”
Serbian: Dobrodošli u moj san na javi: “Avangardni drevni art-rok iz Irana”
Esperanto: Jen mia revo: “Avangarda antivka artrokmuziko el Irano”
Ukrainian: Ласкаво прошу в мій сон наяву: “Авангардний історичний арт-рок з Ірану”.
Greek: Καλώς ήρθατε στην ονειροπόληση μου: “Η ελίτ της προγενέστερης ροκ τέχνης από το Ιράν”
Farsi: Farsi Slogan
Serbian: Dobrodošli u moj san na javi: “Avangardni drevni art-rok iz Irana”
Hebrew:
Lithuanian
: Sveiki atvykę į mano svajonę: “Avangardinis senovinis artrokas iš Irano”
Slovene: Dobrodošli v moja sanjarjenja: “Avantgardni starinski art rock iz Irana”.

Published: July 28, 2011 | Comments: 0

Rock progresiv iranian în limba română!

(CC BY-SA 2.0) Mike Saechang, Flickr (CC BY-SA 3.0) NuclearVacuum, Wikimedia Commons

Rock-ul progresiv nu cunoaşte limite! Salim Ghazi Saeedi, un compozitor iranian de rock progresiv, şi-a lansat site-ul în limba română!

„Muzica mea a fost mereu instrumentală, necunoscând bariere lingvistice. Totuşi, mintea mea produce neîncetat cuvinte … Pentru a ieşi din lumea mea, m-am hotărât să vorbesc limba voastră. Eliminaţi orice gând raţional! Aceasta este concluzia la care am ajuns.”

http://www.salimworld.com/inter/ro/

Published: June 17, 2011 | Comments: 0

Sunt un maniac?

William Hogarth

Sincer, cred că am toate simptomele menţionate în acest articol: http://en.wikipedia.org/wiki/Mania . Deci, pot fi considerat drept „maniac”. Dar partea bună este că, după părerea mea, toate aceste caracteristici sunt pozitive…

Mania a fost mereu considerată a fi opusul depresiei. Ea este de obicei o stare de bine, energie şi optimism.  Aceste senzaţii pot fi atât de intense, încât persoana poate pierde contactul cu realitatea. Când aceasta se întâmplă, individul crede lucruri ciudate despre personalitatea lui şi, adeseori, poate reacţiona în moduri penibile, sau chiar periculoase.

Cred că am redat cel mai bine partea „… pierde contactul cu realitatea” în Iconophobic, după cum am şi spus:

„Nu ştiu dacă iconophobia este chiar o problemă psihologică, dar mi-a plăcut ideea de alienare morbidă faţă de imagini, reprezentări şi realitate, în general.”

Revista virtuală „Sea of Tranquility” a susţinut faptul că albumul Iconophobic ar conţine „viziuni claustrofobe” sau că „impresia este cea de gol dureros”, luând forma unei „mărturisiri tulburătoare despre viaţa mea din oraşul natal, Teheran”.

În mod normal, nu ştiu dacă aceasta este o stare ce prevalează în rândul muzicienilor sau nu…Dar mă gândesc că pentru a crea o asemenea artă abstractă cum este muzica, a trebuit să pun în echilibru acele calităţi bizare, cu cantităţi neobişnuite de „stare de bine, energie şi optimism”.

În realitate, pentru mine, toate acestea sunt moduri de a supravieţui şi de a continua să respir în sfera percepută cu ochii drept Lumea Oamenilor – ciudată, întunecată şi luminoasă, în acelaşi timp.

Iconophobic (2010)

„Iconophobic” este lumea mea şi o iubesc, oricât de periculoasă ar fi, după cele menţionate de publicaţia online DPRP: „Trebuie să păşiţi cu grijă dacă intraţi în lumea iconophobică a lui Salim Ghazi Saeedi. Aţi fost avertizaţi.”

Published: May 10, 2011 | Comments: 0

Inconştienţă sonoră multiculturală

După lansarea albumului „Iconophobic”, s-a întâmplat ceva extraordinar. Criticii au început să-mi compare stilul cu cel al unor compozitori şi trupe pe care nu i-am ascultat niciodată. Aici aveţi patru exemple:

  • „Ar fi mult mai firesc să auzi astfel de muzică venind de la un interpret francez decât de la unul iranian.” – Gary Hill, Music Street Journal
  • „ Eu aş zice că…întreaga scenă a muzicii rock de cameră belgiană a reprezentat o influenţă în realizarea albumului Iconophobic.” -Peter van Haerenborgh, Progwereld
  • „Salim s-a născut în Iran, în 1981, iar la vârsta de 29 de ani, muzica lui este mai aproape de şcoala de rock electronic progresiv franceză sau belgiană a anilor `70, care de altfel s-a menţinut foarte bine până în zilele noastre.” – Lee Henderson, ProgNaut
  • „Dacă aş fi ascultat fără să cunosc autorul, probabil aş fi spus: Drăguţ noul album al lui Clint Mansell!” – Emanuele Brizzante, Good Times Bad Times Blog

Partea interesantă aici este că nu am cum să dovedesc, deşi nefiind necesar, că nu am ascultat niciodată rock progresiv belgian din anii `70 şi nici nu am fost fan al muzicii lui Clint Mansell.

Pentru mine, aceasta este doar o mărturie a firii multiculturale a inconştientului uman, din care eu am extras sunetele pentru „Iconophobic”.

Ascultaţi albumul „Iconophobic” în totalitate pe: http://www.salimworld.com/inter/ro/iconophobic-2010

Published: February 7, 2011 | Comments: 0

Muzica este în sânge! O poveste adevărată

Salim Ghazi Saeedi

Un muzician “progresiv” nu cunoaşte limite. Moştenirea strămoşilor lui Salim Ghazi Saeedi curge prin venele sale.

 

Teheran, Iran – Salim a crescut în Iran, o ţară foarte mândră de arta sa antică. Cu toate acestea, încă din frageda-i copilărie, Salim abia a urmat câteva cursuri de muzică tradiţională iraniană. Un lucru interesant: acum, după cinci ani de când compune muzică şi patru albume lansate în special în genul rock progresiv, Salim află constant noţiuni despre temele privind Orientul Mijlociu şi foloseşte influenţe persane.

Misterul oriental din temele muzicii estice, cu elemente de dans tradiţional, în combinaţie cu energia brută a rock-ului occidental, ar putea duce la un rezultat senzaţional. Spre uimirea lui Salim însuşi, acesta menţionează: “Gustul meu în materie de muzică a fost mereu orientat spre jazz, blues şi rock modern. Niciodată nu am studiat muzica orientală, nici nu am ascultat un astfel de album din proprie iniţiativă! De altfel, dacă există vreo influenţă estică perceptibilă în muzica mea, aceasta s-a întâmplat cu totul involuntar.”

În acest sens, se poate concluziona că, în calitate de muzician, indiferent de genul pe care îl preferi sau genul pe care obişnuieşti să-l asculţi, uneori nu poţi să-ţi neglijezi originile, care au rămas în sângele tău timp de secole! Următoarele reacţii privind ultima lansare a lui Salim, “Iconophobic”, ar putea sta drept mărturii ale originii sale orientale, în vreme ce gustul său muzical înclină spre tradiţia occidentală.

  • “Combină muzica clasică, rock-ul, jazz-ul şi muzica persană pentru a crea un amestec de durere, dor şi furie.” -Stave Magazine, Christy Claxton, Aug 2010 [legătură]
  • “Părţi egale de fusion, muzică clasică, heavy metal şi muzică persană.” -Spiritual Prog, Oct 2010 [legătură]
  • “Se poate auzi sound-ul oriental inconfundabil, inclus în majoritatea cântecelor sale.” -ProgNaut webzine, Lee Henderson, Oct 2010 [legătură]
  • “Putem aprecia talentul de compozitor al lui Salim şi imaginaţia lui fantastică de a crea imagini şi sunete pentru a combina stiluri, localizate la mijlocul distanţei dintre îndepărtatul Orient şi Occident.”(În italiană) -Arlequins webzine, Jessica Attene, Oct 2010 [legătură]
  • “Este clară existenţa unor sunete specifice Orientului Mijlociu…” -Music Street Journal, Issue 85, Gary Hill, Dec 2010 [legătură]
  • “Cu trupa lui formată dintr-un singur om, artistul a deviat şi spre zone precum fusion/jazz-rock şi muzică orientală.” (În germană) -Babyblaue Prog, Siggy Zielinskim, Oct 2010 [legătură]
  • “Modele folclorice iraniene combinate cu muzică rock occidentală” (În germană) -Progressive Newsletter #70, Volkmar Mantei, Nov 2010 [legătură]

Published: January 29, 2011 | Comments: 0

Oud şi chitară electrică: Folclor antic vs Tehnologie modernă

When There is More Beauty in the Contrary„O bijuterie instrumentală care ar face să danseze până şi scheletele în cimitir.” - Keith “MuzikMan” Hannaleck, MuzikReviews.com, Jan 2011 [legătură]

Teheran, Iran, 01.01.2011 – Neobişnuit, cum ar putea părea, un muzician clasic persan lucrează în colaborare cu un muzician rock. „When There is More Beauty in the Contrary” (Când există mai multă frumuseţe în contrariu) este single-ul lansat de Negar Bouban şi Salim Ghazi Saeedi, interpretat la oud şi chitară electrică.

După cum este sugerat încă din titlu, în acest cântec, trăsăturile estetice se găsesc în elemente contradictorii. „Combinând forţe tradiţional diferite într-o compoziţie coerentă” (Matthew Forss, ReviewYou.com, Jan 2011), chiar şi compozitorii înşişi au origini diferite în muzică: Negar Bouban, lector universitar în Acustică Muzicală şi expert în sisteme muzicale din zona Mesopotamiei versus Salim Ghazi Saeedi, muzician în genurile rock progresiv şi jazz-fusion.

Într-un fel, această piesă reprezintă o descriere a folclorului antic în opoziţie cu tehnologia modernă. Negar spune: „Dacă urmăriţi povestea oud-ului şi a chitarei electrice de-a lungul timpului, alături de trecutul lor istoric comun, veţi ajunge la o imagine cu o contradicţie frumoasă în ceea ce priveşte timpul şi cultura fiecăreia, totuşi ele aducând laolaltă trecutul şi prezentul, tradiţia şi modernismul.”

În „When There is More Beauty in the Contrary” se pot auzi sunete stridente de chitară  echilibrate de vraja orientală a sunetului produs de oud. Instrumentaţia rock şi cea clasică persană se regăsesc în armonie una cu cealaltă, încercând astfel să aducă la lumină frumuseţea ascunsă în spatele zidurilor minţii, pe care noi înşine le clădim…
Salim menţionează: „În acest cântec, abordarea fiecăruia a fost liberă, neexistând niciun cadru propriu-zis. În termeni de integritate muzicală între genuri, consider că acesta este singurul mod de a produce o muzică atât creativă, cât şi originală, în acelaşi timp.

Pentru a urmări clipul acestui single şi pentru mai multe informaţii, vizitaţi When There is More Beauty in the Contrary. Puteţi de asemenea vizita site-ul lui Negar Bouban la www.negarbouban.com

Oud şi chitară electrică: Folclor antic vs Tehnologie modernă

Published: January 20, 2011 | Comments: 0

Iconophobic: satiră, fobii bizare şi dragoste embrionară

Teheran, Iran – Desigur, muzica rock nu provine din Iran, dar farmecul acestui gen i-a pătruns adânc în inimă lui Salim Ghazi Saeedi, în oraşul său natal. Trăind într-o ţară în care cultura şi tradiţiile predomină, Salim şi-a lansat al patrulea album, „Iconophobic”.Un album sub forma unei „mărturisiri tulburătoare a lui Salim despre viaţa din oraşul său natal, Teheran” sau „un flux de poveşti conştientizate, fără cuvinte”.

„Iconophobic” este un album conceptual instrumental pe tema „frica de lumea imaginilor”, interpretat şi compus pentru chitară electrică, bas şi sintetizator de către Salim.  Sunt incluse diferite elemente de muzica clasică, electronică şi rock progresiv pentru a comunica sentimentele extreme ale artistului. Satira, fobiile bizare, bucuria extatică şi dragostea embrionară sunt teme ale acestui vis…

Salim spune că „Pictorial rock (rock pictural) este un termen pe care îl folosesc pentru muzica mea, care în general este bazată pe o serie de imagini mintale, un coşmar sau poate vise dintr-un somn liniştit…” De asemenea, albumul este însoţit de elemente vizuale. „Totuşi, ca ascultători, trebuie să aşteptaţi ca imaginile să se materializeze în mintea voastră”, adaugă Salim.

Albumul poate fi achiziţionat de pe http://www.salimworld.com/inter/ro/

În prezent, Salim se pregăteşte pentru o interpretare a acestui album cu o trupă de dimensiuni medii.

Listă de melodii
1. Composer’s Laughter
2. A Satire on Hell
3. And My Heart Aches Like 100 Aching Hearts
4. Asiyeh
5. The Songful Song of Songbirds
6. Transcend Ecstasy with Ecstasy
7. Don’t You See the Cheerful Rainbow
8. Music is Haram
9. Dance in Solitude
10. Eternal Melancholy Of Loving Women
11. Give my Childhood Back
12. Breast-Milk
13. I am Beautiful, Are You Beautiful?

Published: December 20, 2010 | Comments: 0